Paştele sau Sărbătoarea Învierii Domnului este cea mai importantă sărbătoare a creştinilor în general şi a Ortodoxiei în special, fiind o promisiune pentru om că, prin respectarea Legilor lui Dumnezeu, prin sacrificiul de sine, fiecare dintre noi poate păşi pe calea care duce spre Rai. În înţeles mistic este promisiunea îndumnezeirii noastre, a naşterii omului nou prin sacrificiul omului vechi, adică a renunţării la păcate, a trecerii de la acţiuni bazate pe instinct, la acţiuni mânate de Sfantul Duh care se manifestă prin oameni.
Postul Mare este considerat cel mai greu dintre posturile rânduite în creştinism şi este perioada de pregătire a sufletului şi minţii pentru renaştere. Privind această perioadă de abţinere din punct de vedere spiritual, este ca şi cum un alchimist îşi pregăteşte cu răbdare materia primă în creuzet, pentru metamorfoza din interiorul laboratorului său.
Punctul culminant, Învierea lui Hristos, este precedat de o săptămână a Patimilor Domnului, în care fiecare zi are o semnificaţie mistică aparte.
Din punct de vedere astrologic, Săptămâna Patimilor începe cu ingresul Lunii din Săgetator în Capricorn, amintind parcă de Iisus spunând “Nu am venit să schimb Legea, ci să o împlinesc”. Lunea Mare este ziua Smochinului neroditor, care ne trimite cu gândul la vorbele neînsoţite de fapte, la fiinţa umană care nu caută să îşi împlinească menirea pământeană dată de Dumnezeu, care nu aduce “roade” de smerenie şi de fapte bune. Luna în Săgetător ne reaminteşte de filosofia de viaţă şi ne dă, prin relaţia armonioasă cu Mercur în Berbec, impulsul de a căuta esenţa Legilor Divine şi de a acţiona conform lor. Este important să ne armonizăm mentalul cu Mintea lui Dumnezeu, căutând să înţelegem sensul profund al lucrurilor şi faptelor noastre. Ingresul în Capricorn al Reginei Nopţii, de unde formează relatii armonioase cu Soarele, Marte şi Venus din Taur, ne trimite să armonizăm gândul cu fapta, să fim corecţi cu noi şi cu cei din jur, să nu ne minţim şi pe cât posibil să nu ne încălcăm cuvintele date, promisiunile, să respectăm legile.
Marţea Mare este cea a parabolei celor Zece Fecioare. Luna în Capricon, în conjuncţie cu Pluton, în relaţii armonioase cu Axa Nodurilor Lunare, cu Venus din Taur şi Saturn retrograd din Scorpion, ne îndeamnă, întocmai ca în parabolă, sa fim vigilenţi cu munca noastră spirituală. Să nu ne lăsăm pe tânjeală, să fim atenţi neîncetat la faptele noastre, la reacţiile noastre, dar şi la trăirile noastre interioare, sursa problemelor, dar şi a rezolvării lor. Putem fi înţelepţi precum cinci dintre fecioare, care şi-au păstrat cugetul şi sufletul curat, dar au sporit şi harul milostivirii. Sau putem fi ca cele cinci fecioare nebune, neîngrijindu-ne sa avem resursele necesare pentru a păstra lumina în interior, adică pentru a avea capacitatea de a discerne între bine şi rău în gândurile, vorbele şi faptele noastre. Dintre toate virtuţile Duhului Sfant, astăzi este ziua milosteniei, pe care şi astrele o susţin, prin Chiron şi Neptun în Peşti.
Miercurea Mare este asociată cu parabola femeii păcătoase care, cu mir şi cu lacrimi îl spală pe Hristos. Este o parabolă a Smereniei şi a Credinţei. Luna parcurge ultimul decan din Capricorn şi, spre după-masă, intră în sectorul Vărsătorului. Formează cu Mercur din Berbec o relaţie tensionată şi cu Lilith din Gemeni una armonioasă. Energiile lunare accentuează nevoia de a exprima emoţiile pe care le trăim, chiar dacă ne este teama. Este ca şi cum suntem invitaţi să credem, chiar dacă nu există o logică în ceea ce vedem sau simţim. Adeseori Iisus spunea “Credinţa ta te-a vindecat”, iar mesajul acestei zile, atât creştin, cât şi astrologic, este acela că, acolo unde există Credinţă şi Smerenie, şi sunt prezente în acţiunile de zi cu zi, acolo este şi potenţialul transformării profunde şi a împlinirii aspiraţiilor înalte.
Continuarea in revista Astrele.