Despre vis – un bun început

Scriam ieri că cea mai importantă relație pe care o avem în această viață este cu noi înșine. Importanța autocunoașterii este esențială într-o lume tramatizantă ca aceasta în care trăim. Cu acest gând în minte azi de dimineață am pus de-o parte cartea lui Frantz Ruppert și am luat la recitit „Despre vis” a lui …

Citește

Gânduri la Lună Plină

Vorbesc aseară pe la 10 cu prietena mea Claudia despre stările noastre emoționale și din una în alta zice la un moment dat că „e de la Luna Plină”. Uimită îi dau replica: „E Lună Plină? Habar nu aveam.” Începe să râdă și spune ceva de genul că nu-i vine să creadă că îmi spune …

Citește

Îmblânzitorul din umbră

Lenevesc în cancelaria profesorilor și mă uit pe fereastră dintr-un fotoliu încărcat cu amintiri și de patina timpului. Grădina interioară a clădirii medievale pare să prindă viață sub secundele crepusculului; o viață a umbrelor ce cresc pregătindu-se să înghită și ultimele urme de lumină. Categoric, e fabulos să fii profesor la o universitate veche de …

Citește

Sănătatea mentală – o urgență națională!

Sănătatea mentală este o problemă a societății moderne pe care politicul nu o ia niciodată în discuție.

Sănătatea mentală este un subiect tabu. Mai apare pe agenda zilei când o tragedie care ar fi putut fi evitată devine o știre cu care se deschid jurnalele.

Sănătatea mentală este acel tip de politică publică care necesită curaj să fie abordată.

Degeaba avem legi bune în domeniu. Degeaba avem specialiști în psihiatrie, psihologie sau psihoterapie. Degeaba avem programe de formare continuă și școli dintre cele mai bune.

E nevoie de campanii naționale de conștientizare a pericolului pe care îl reprezintă  în acest mileniu anxietatea și depresia.

OMS a avertizat de cel puțin un deceniu că anxietatea și depresia vor fi principalele cauze ale incapacității de muncă. Tehnologia a luat-o cu mult înaintea dezvoltării psihice a oamenilor.

Emoțiile sunt un moft zice mentalul colectiv. Băieții nu plâng niciodată.  Fetele sunt mai sensibile și nu trebuie luate în serios.

Trăim într-o societate cu convingeri rudimentare la acest capitol. Politicul, prea preocupat de economie, locuri de muncă și de jocuri politice este, după cum se observă în ultimele decenii, complet rupt de realitatea societății.

Colegiul Psihologilor este măcinat de lupte interne și preocupat să schimbe legea psihologului pentru a îngrădi o profesie, altminteri liberală.  În loc să lupte ca psihoterapiile să fie decontate de Casa de Asigurări de Sănătate.  De-abia acum există pe circuitul legislativ o lege a psihoterapeutului. Cât va mai dura până să fie promulgată? Depinde de politic.

Educația pe care generații întregi a primit-o este că a merge la psiholog, psihoterapeut sau psihiatru îți pune pe frunte o ștampilă pe care scrie „NEBUN”. Nimic mai fals. Nimic mai neadevărat. Și nimic mai nesănătos.

Psihicul este un organ ca oricare alt organ al corpului uman. Așa cum pentru o durere de măsea, una de cap, una de stomac sau una de articulații omul merge la specialist, așa ar trebui să se întâmple și cu durerile „sufletești”.

Depresia ucide! Dar depresia poate fi tratată.  Depresia nu se vede! Dar sunt numeroase semnale pe care le dă. Dacă am fi educați să le observăm la noi, dar mai ales la ceilalți, am salva multe vieți.

Depresia strigă după ajutor. Numai că strigătul este mut. E nevoie de multă empatie, de o inteligență emoțională crescută, de multă atenție și capacitatea de a ascultă ca să îl auzi. Dar el există. E acolo.

A cere ajutor este un act de curaj. Dacă ceri ajutor pentru mutat un dulap;  dacă ceri ajutor pentru un drum de urgență; dacă ceri ajutor pentru medicamente care dispar de pe piață; dacă ceri ajutor pentru animale; dacă ceri ajutor pentru orice de ce nu ai face-o și pentru a salva o viață, poate chiar viața ta, din cruntul iad pe care îl creează și amplifică depresia?

Scriu aceste gânduri după ce Depresia a mai făcut o victimă. O victimă care putea fi salvată dacă toate cele de mai sus ar fi fost în atenția politicului și a specialiștilor. Și dacă noi toți am da o mai mare atenție sănătății mentale.  De cele mai multe ori puterea exemplului poate salva cel puțin o viață.

Perioada sărbătorilor este una dintre cele mai grele pentru mulți dintre noi. Dată fiind și criza socială dată de pandemie, numărul tulburărilor afective crește. Nu ezitați să apelați la specialiști, să sunați la numerele de tel verde dedicate. Nu ezitați să cereți ajutor pentru voi și pentru cei apropiați. Nu ignoați semnalele.

Sănătatea mentală este o urgență națională!

 P.S.: Depresia nu ține cont de cât de mari sunt conturile bancare, nici de cât de multe bunuri materiale ai, nici de cât de mult muncești. Asta ar trebui să înțeleagă toată lumea. Ah, și nu ține nici de cât de virtuos ești în practicile bisericești.

P.S.2: Educația pentru viață trebuie să fie o materie obligatorie în școală la toate nivelurile!

Cu sportivii la psihanalist

De multă vreme mă interesa ceea ce se întâmplă în psihicul unui sportiv, fie el câștigător, fie pierzător, fie parte diintr-o echipă, fie practicant de sporturi individuale. Deși unii dintre ei ni se par zei „ai fotbalului”, „ai tenisului”, „ai basketului” etc. sunt totuși oameni ca și noi, dar al căror corp și al căror psihic funcționează în alți parametri.

Cartea „Sportivi pe divan” mi-a confirmat unele dintre ipotezele legate de ceea ce se întâmplă în psihicul unui sportiv talentat și puternic atunci când pierde inexplicabil. Cum s-a întâmplat și uneori se mai întâmplă cu Simona Halep, despre care am scris aici. Nu am pretenția că am acoperit toate aspectele posibile, pentru că analiza am scris-o din observații, nu în urma unui interviu. Chiar și așa, am intuit destul de bine care sunt „demonii” ei și ce o împiedica în urmă cu câțiva ani să își atingă obiectivele în ciuda pregătirii fizice de înaltă clasă.

Acum pot să mă bucur că până la urmă Halep a apelat la ajutorul unui psiholog, iar rezultatele acestei munci nu au întârziat să apară. De la data acestui articol până în prezent, Simona a câștigat două Grand Slam-uri și este în continuare numărul 2 mondial.

Revenind la carte. Ricardo A. Rubinstein, psihiatru și psihanalist argentinian, în baza unor dovezi științifice creionează un tablol al sportului și un portret al sportivului dintr-o perspectivă integratoare. Corpul și psihicul, argumentează el, nu sunt separate și se influențează reciproc. De multe ori și în multe cazuri conflictele inconștiente sunt cele care susțin sau sabotează evoluția unui sportiv. Iar în cazul unor echipe, dacă liderul sau liderii nu sunt stăpâni pe ei și cad pradă fantasmelor inconștiente și a conflictelor interioare, întreaga echipă are de suferit. Un lider puternic, însă, reușește să motiveze echipa și uneori chiar să răstoarne o situație dramatică, folosindu-se nu doar de rezervele fizice și psihice ale coechipierilor, ci și de energia publicului spectator și de energia echipei adverse.

Cu o serie de exemple din istoria recentă a sportului Rubinstein întregește partea teoretică și clarifică, chiar și pentru un cititor profan, care sunt mecanismele psihice care se pun în mișcare în mintea unui sportiv. Explică care sunt factorii care contribuie la „crearea” unor zei ai fotbalului, precum Maradona. Clarifică rolul familiei în atingerea sau ratatea unor performanțe. Detaliază de ce fanii, publicul pot contribui la o victorie sau la un eșec. Cum un sportiv poate folosi energia negativă a suporterilor echipei adverse ca o motivație pentru câștig, cum a fost cazul lui Ronaldo. Nu exclude nici contribuția mass-media care, prin metaforele folosite, crează așteptări sau imagini idilice, ridică sau doboară un sportiv sau o echipă.

Mi-a plăcut și mi-a rămas în minte paralela pe care a făcut-o la un moment dat cu artiștii. El spune că ceea ce au în comun este creativitatea. Munca susținută potențează creativitatea și ambele contribuie la creșterea încrederii în sine a fiecăruia.

În timp ce terminam de citit cartea am aflat că Dinamo a pierdut al 5-lea meci consecutiv și se află la coada clasamentului. Și mă gândeam că ar trebui să își schimbe nu doar antrenorul, lotul de jucători, echipa tehnică, ci și psihologul. Sau poate mai ales psihologul. Și mergând mai departe, mă gândeam că abordarea psihodinamică în sportul românesc pare să nu își aibă locul, iar parte din această situație este datorată și școlii românești de psihologie pentru care psihanaliza nu prezintă o importanță prea mare. Rubinstein în „Sportivi pe divan” explică de ce nu doar dezvoltarea abilităților, a memoriei, a motivației ș.a.m.d. e importantă. Ci mai ales identificarea conflictelor interioare, a idealurilor fantasmate din mintea unui jucător, a unei echipe și ce fel de modele mentale crează acestea.

Este o carte pe care e bine să o citească nu doar specialiștii în domeniu, ci și sportivii, antrenorii, părinții, membrii familiei unui sportiv. Nu doar ca să înțeleagă că universul sportivului este complex, ci și să se convingă că introducerea în echipa tehnică a unui psiholog cu o pregătire psihodinamică poate fi de mare ajutor.

Și nu în ultimul rând, este o carte care motivează cititorul să deao mai mare importanță mișcării și sportului pentru sănătatea sa nu doar fizică, ci și psihică.

Lectură plăcută!

Folosim cookies pentru a personaliza conținutul și reclamele, pentru a putea să-ți oferim instrumente de social media și pentru a analiza traficul pe acest site. View more
Cookies settings
Accept
Decline
Privacy & Cookie policy
Privacy & Cookies policy
Cookie name Active

Cine suntem?

Adresa site-ului este: https://andreeatalmazan.ro.

Comentarii

Când vizitatorii site-ului lasă un comentariu pe site, colectăm datele care apar în formularul de comentarii și, de asemenea, adresa de IP și tipul de browser pentru a detecta și a preveni spamurile. Un string anonimizat a fost creat din numele adresei tale de email pentru a interoga Gravatar dacă utilizezi serviciul. Politica de protecție a datelor cu caracter personal (privacy policy) este disponibilă aici: https://automattic.com/privacy/. După aprobarea comentariului tău, poza ta de profil va apărea public lângă comentariul tău.

Media

Suggested text: If you upload images to the website, you should avoid uploading images with embedded location data (EXIF GPS) included. Visitors to the website can download and extract any location data from images on the website.

Cookies

Suggested text: If you leave a comment on our site you may opt-in to saving your name, email address and website in cookies. These are for your convenience so that you do not have to fill in your details again when you leave another comment. These cookies will last for one year. If you visit our login page, we will set a temporary cookie to determine if your browser accepts cookies. This cookie contains no personal data and is discarded when you close your browser. When you log in, we will also set up several cookies to save your login information and your screen display choices. Login cookies last for two days, and screen options cookies last for a year. If you select "Remember Me", your login will persist for two weeks. If you log out of your account, the login cookies will be removed. If you edit or publish an article, an additional cookie will be saved in your browser. This cookie includes no personal data and simply indicates the post ID of the article you just edited. It expires after 1 day.

Embedded content from other websites

Suggested text: Articles on this site may include embedded content (e.g. videos, images, articles, etc.). Embedded content from other websites behaves in the exact same way as if the visitor has visited the other website. These websites may collect data about you, use cookies, embed additional third-party tracking, and monitor your interaction with that embedded content, including tracking your interaction with the embedded content if you have an account and are logged in to that website.

Who we share your data with

Suggested text: If you request a password reset, your IP address will be included in the reset email.

How long we retain your data

Suggested text: If you leave a comment, the comment and its metadata are retained indefinitely. This is so we can recognize and approve any follow-up comments automatically instead of holding them in a moderation queue. For users that register on our website (if any), we also store the personal information they provide in their user profile. All users can see, edit, or delete their personal information at any time (except they cannot change their username). Website administrators can also see and edit that information.

What rights you have over your data

Suggested text: If you have an account on this site, or have left comments, you can request to receive an exported file of the personal data we hold about you, including any data you have provided to us. You can also request that we erase any personal data we hold about you. This does not include any data we are obliged to keep for administrative, legal, or security purposes.

Where your data is sent

Suggested text: Visitor comments may be checked through an automated spam detection service.
Save settings
Cookies settings