Cui i-e frica de BauBau?

earthIstoria ne invata! Daca avem timp sa ne intoarcem la ea si sa citim.

De cand lumea si pamantul multimile au fost conduse prin frica si teroare. In antichitate, daca nu faceai una sau alta, erai amenintat ca vine Zeul sau Zeita cutare si te supune la pedepse crunte! Si faceai mai mult de frica decat din convingere. Ca deh, “seful de la Templu stie mai bine, ca doar toata ziua sta la vorba cu zeitatile”.

Apoi a venit Crestinismul! Povestea s-a repetat! Asa zisii preoti de atunci si de acum, o dau in sus si-n jos ca ai sufletul blestemat si te asteapta o vesnicie in intuneric daca nu faci una sau alta, si mai nou sa iti dai si ultima letcaie pentru ridicarea unor noi lacase de cult, in ciuda dezintegrarii avansate ale celor considerate a fi monumente si temple ale spiritualitatii romanesti.

Se spune ca televiziunea e “unealta diavoleasca”. Scepticii incep sa rada hahahaha! Cei care au frica in sange, stau toata ziua cu ochii in emisiunile de stiri alimentandu-si cu consecventa aceasta boala, iar cei care au mai deschis un ochi launtric isi vad de treaba lor, adica de comunicarea cu Dumnezeu pe linie directa.

Si totusi prin televiziune, si mai nou si prin internet, se induce starea de frica. Daca nu mai e frica de Dumnezeu care pedepseste muritorii pentru lipsa lor de credinta si devotiune, nu-i nimic. Gasim un alt subiect (sau poate mai multe): 2012. Multitudinea de informatii legate de acest an, saracul de el, ca mai are si vibratia cifrei 5 – poate nu intamplator legata de dimensiunea a 5-a in care se presupune ca intra Pamantul si noi o data cu el – este atat de variata ca la un moment dat ori dai in paranoia, ori devii imun!

Vorbeam ieri cu amicul meu M. care imi spunea pe de o parte revoltat, pe de alta parte amuzat, ca la ProTv a auzit o stire care suna asa: “Exista viata dupa cutremur?”… Am ras cu pofta! Nu poti spune NU, intrucat e limpede ca unii dintre noi traim si datorita faptului ca am supravietuit cutremurului din ’77, cum la fel de bine cei din zonele lumii afectate de cutremure in ultimii ani isi vad linistiti de viata, poate chiar au luat-o de la capat. Si atunci? Care este rostul intrebarii? Pentru ca, in caz ca esti prins de cutremur la etajul 9 al blocului in care locuiesti, sau etajul 12 al cladirii in care lucrezi, nu-ti mai arde sa faci calcule de fizica sa vezi cum cade tavanul si sub care parte a biroului sa te ascunzi. Sau iti arde? :)) Sau mai nou cutremurele sunt cu preaviz?! 😕

Si ne-am pus o intrebare: Exista viata dupa Potop? Evident ca DA! Pai daca Noe si ai lui au supravietuit, inseamna ca se poate. Ce-i drept i-a zis si Doamne-Doamne ce sa faca. Dar le-a zis tuturor. Numai ca ceilalti erau usor ocupati cu distractia, amuzamentul, critica, scandalurile, fricile etc… Sodoma si Gomora “reload”!

Mai e vreun secret ca noi functionam ca un hard de calculator? Ca, daca instalezi un program si ii dai run, el  va functiona in asa fel incat sa te determine sa folosesti toate resursele mentale, energetice si sufletesti, astfel incat sa iti dezvolti temerile si fricile? Toate stirile acestea “senzationale” plus mesajele de tipul: faceti-va buncar, ca politicienii au – deci ei scapa, luati-va casa in varful muntelui, ca acolo nu vine apa (dar vine meteoritul la o adica), plantati seminte in gradina proprie departe de marile orase (dar tu muncesti la oras, deci gradina e la indemana primului muritor de foame care trece prin zona), sau faceti-va stoc de conserve (apropo… mesajul de aici ar putea fi: cumparati acum ce e pe piata, sa apucam sa le bagam pe alea modificate genetic; ca ne-am prins ca la E-uri v-ati descurcat genial! Ati supravietuit! – si o alta varianta zice ca vine talibanul mort de foame si iti da in cap sa iti ia sacul de conserve din spate :)) – )

Mai e o vorba: Omul cand vorbeste cu Dumnezeu se numeste “rugaciune”. Cand Dumnezeu vorbeste omului se numeste “schizofrenie”.

Imi asum cu drag si cu inima deschisa si cea de a doua parte a vorbei.  Si iata de ce.

Acelasi amic al meu M. a urmat de curand niste cursuri, la care a invatat cum sa-si foloseasca creierasul din dotare si sa invete sa se hraneasca “in astral” cu Prana! In doua vorbe – trei cuvinte am prins repede ideea si am inceput sa ma joc “de-a mancatul pe nemancatelea”! Mai mult am esuat! Recunosc ca am si reusit de cateva ori. Dar meditand la acest aspect interesant, si dand un telefon urgent la Doamne- Doamne, am primit mesjaul din Biblie cand Iisus a inmultit painile si pestii sa hraneasca multimile. Privind din aceasta noua perspectiva, am ajuns la concluzia ca Iisus a invatat oamenii sa se hraneasca cu Prana! Logic! Nu ca nu ar fi putut sa faca minuni si sa inceapa sa ploua cu paini si pesti ca intr-o comedie haioasa pe care nu mi-o mai amintesc acum.

Se poate sa te hranesti doar cu Prana? Ei bine DA! Si sunt mediatizate cateva cazuri in ultima vreme. Cea mai “cunoscuta” este Jasmusheen. Dar mai e un indian despre care am citit in ziar de curand.E oricum chestie de exercitiu si de practica. Ca de altfel ORICE altceva care vrei sa iti insusesti: de la mersul pe bicicleta, pana la meditatii de linistire a mintii!

Dar sa fim seriosi. In codul nostru genetic frica bate viata! La propriu. Cu toate cunostintele acumulate, cu toate teroriile si cartile aparute in ultimii zece ani, cu toate cursurile de spiritualitate pe care la gasesti sa le practici oricand, bani sa ai si poate o dorinta de a face ceva sa nu te mai simti atat de mic si de neputincios, tot ajungem la “mana fricii” din ADN-ul nostru! Si de fapt asta este una dintre marile noastre provocari: sa ne vindecam ADN-ul, caci nu intamplator se activeaza in toata splendoarea lui!

De cand lumea si pamantul oamenii s-au uitat in exterior ca sa isi explice niste situatii din interior. Tot cam de pe atunci, Dumnezeu ne-a invatat sa ne intoarcem totusi spre interiorul nostru, ca sa invatam sa traim cu adevarat! Dar noi nu si nu Batman! Batman!

Suntem creatori? Co-creatori? Sau niste slugi pe plantatie? La varianta a doua e simpla treaba. Nici nu merita sa iti mai bati capul. Dar pentru primele doua variante in care suntem multi care cred, ma tot roade o intrebare: de ce ne axam pe “tragedie” in loc de “armonie”? Asta oare nu inseamna ca traim in viitorul incert, pe care nu avem cum sa-l “controlam” si nicidecum in PREZENTUL lui AICI si ACUM? Pai daca nu mai prindem 2012 ca poate ne cade caramida in cap sau o punga de apa aruncata de un copil nazdravan si singur acasa? Ati citit povestea lui Creanga cu Drobul de sare?

Daca avem o misiune si dupa 2012, de ce ne ingrijoram? Si daca nu mai avem vreo misiune atunci, de ce ne ingrijoram? Suntem atat de dependenti si de atasati de viata? Pai asta nu inseamna tot Moarte? Nu inseamna ca noi cream tot panica si cataclisme? Si pentru ca avem cunoastere si stim metode prin care sa ne putem crea realitatea, nu cumva puterea noastra este mai mare decat a nestiutorilor si in consecinta amplificam niste programe de panica de care, pe de alta parte, noi fugim sa invatam sa le vindecam?

Si ne e frica de extraterestrii (apropo si de stirile care apar cu ET-urile care traiesc printre noi). Pai daca nu ii cunoastem cu adevarat ce pot si ce fac, de ce ne-am mai inarma cu niste pusti care ne arata doar neputinta si nicidecum nu ne garanteaza faptul ca vom si invinge intr-o eventuala invazie?

Daca totusi avem o treaba dupa 2012, si sigur avem, nu mai bine ne concentram atentia pe evolutia noastra interioara, pe ridicarea vibratiei, pe eliberarea de dependentele legate de mancare, bautura, casa, bani, benzina (apropo – daca cade meteoritul ne mai sunt necesare masinile? ).

Si mai are prietena mea A. o intrebare: Daca cade meteoritul, crezi ca intreaba care cati bani are in cont, sau cate case si masini, sau daca e roman, tigan, american, evreu sau chinez? Sau poate intreaba de statutul social? Ei bine nu! El doar cade. Restul depinde de fiecare.

Daca cei care s-au “trezit” se angreneaza in jocul constructiei de buncare si de acumulare de conserve, in loc de sporirea luminii interioare si intarirea credintei si a spiritului, pe cine se vor baza cei care vor avea cu adevarat nevoie de ajutor la trecerea in noua dimensiune?

Acum trebuie sa plec! Sa im fac stoc de energie pura si sa-mi construiesc un locas de lumina in interiorul si in exteriorul meu! Plus ca ma asteapta Doamne-Doamne la o discutie directa!

Binecuvantati sa fiti la final de articol!

P.S.: De curand am aflat ca in anumite Biserici din Romania, niste preoti mai destupati la cap ofera gratuit mirenilor acatiste si ii indeamna sa se roage in fiecare zi la 10 seara pentru binele Romaniei si pentru binele umanitatii! La cel mai recent seminar pe care l-am sustinut, pe meditatie, toate persoanele prezente au primit mesajul de a trimite lumina pentru vindecarea Planetei! In ultimile trei zile aflu de multi oameni, cu cunoastere spirituala sau nu, ca au aderat constient sau nu, la aceasta initiativa de ruga concentrata cu scopul de a trimite Iubire si Lumina Planetei care ne este Mama! Nu indemn pe nimeni sa faca nimic impotriva vointei sale! Fiecare dupa propria constiinta si deschidere interioara!

Update: Ii multumesc lui Shole ca mi-a trimis acest clip, inspirat fiind de articol!

7 thoughts on “Cui i-e frica de BauBau?”

  1. 🙂 De fiecare data cand aud sau citesc despre subiectul 2012 ma cuprinde o liniste stranie. Inca de mica am simtit ca nu ma pup cu locul pe care il ocup. Il simteam ca pe un scaun foarte putin confortabil de pe care eram nevoita mere sa ma mut. Nu stiu ce urmeaza si, sincera sa fiu, putin imi pasa. Daca dispar, in sfarsit mi se indeplinesc dorintele. Daca nu dispar, what do you know!? BONUS. Deci pentru mine este ” a win-win situation”. Te pup, as always:)

  2. @Stefania: am o prietena care manca bataie pe paine cand spunea ca ea a venit de pe alta planeta si ca noi nu murim ci doar plecam in alta parte!!! Totul tine de increderea in tine dar si de capacitatea de a nu-i forta pe ceilalti sa creada ceea ce tu stii deja. Ideea e sa iti vezi de ale tale 🙂

  3. imun in directia hilar, chiar 🙂 iar in unele locuri deprimant… atunci cand vad cate se scriu si se nascocesc si n-am fost eu in stare sa fac asta :)) acum vreo 2 ani incepusem sa spun la lume ca eu m-am nascut din dim a 5-a, dar nu intelegea nimeni nimic.

  4. Andreea, daca ai stii zilele astea cum m-a macinat tot ce spui tu, cum incerc sa ma rup de FRICA, frica de maine, de faptul ca nu o sa am bani sa platesc rata la banca, sau ca se imbolnaveste careva de vreo boala, efectiv traiesc cu drobul de sare deasupra capului! si nu mai vreau!
    Iti multumesc pentru acest articol, el este exact raspunsul pe care il cautam… In ultimele zile am fost chinuita si am trecut de la o extrema la alta – ba muream de frica, ba eram super fericita si eliberata de toate alea… sper sa ajung sa am puterea si sa raman la ultima stare :).
    Mai am multe de aflat…
    pupici.

  5. 3. Si ieri ne-am mai pus o intrebare, dar am uitat de ea in articol: Exista viata dupa bomba atomica? Evident DA!!! :)) Doar am supravietuit Cernobalului si in plus, periodic sa testeaza arme nucleare in desert sau in oceane.. Deci.. supravietuim!

Comments are closed.