Cartea este scrisa de Dr. Sorin Ene, medic specialist in psihiatrie. Autorul, asa cum scrie si in „Cuvant inainte”, a incercat sa puna in paginile cartii descrierea bolii, manifestarile sale variate, altfel decat in tratatele de specialitate, astfel incat sa fie pe intelesul tuturor cititorilor. Sunt 13 cazuri de depresie, fiecare cu particlaritatile sale, pe care Dr. Ene le prezinta intr-o maniera plina de umor, compasiune, dar si cu detasarea specifica meseriei.
Citindu-o am realizat ca fiecare dintre noi are perioadele sale depresive pe care le gestioneaza sau nu. Ca fiecare dintre noi, la un moment dat, are nevoie de un ajutor specializat. Ca boala numita „Depresie”, daca nu este tratata are urmari grave pentru persoana in cauza si pentru cei din jur, iar daca este tratata, poate avea mari sanse sa nu revina. Este adevarat ca multi dintre noi se mint. Dar am vazut si curajul pe care unii il au de a accepta ca au o problema si de a apela la un specialist sau de a avea incredere in cei de langa ei si de a se lasa dusi la un control.
Este o carte care merita si trebuie sa fie citita de oricine, fie ca este sau nu „suspect” de depresie. Este o carte importanta si pentru cei care au in familie sau in randul prietenilor apropiati persoane cu semnalmente de depresie. Fiecare dintre noi poate invata ce atitudine sa adopte in astfel de situatii.
Din „Cuvant Inainte” al cartii, semnat de autor:
„Pentru ca trasatura comuna a tuturor locuitorilor din continentul intunecat este sufletul chinuit, si pentru ca toate locurile din aceasta lume trebuie sa poarte un nume, acest loc a fost nuit PSIHIATRIA. Iar tarile din el se numesc fiecare dupa felul cum se comporta si cum simt locuitorii lor. Asa ca pe harta continentului exista DEPENDENTA, ANXIETATATEA, DEPRESIA, SCHIZOFRENIA, DISOCIEREA, CONVERSIA, SOMATIZAREA, DISSEXUALITATEA, PARAFILIA, ANOREXIA, BULIMIA, DISSOMNIA, INADAPTAREA, PSIHOPATIA. […]
Cea mai trista tara din acest continent este DEPRESIA. Toti locuitorii sunt tristi, abatuti, fara chef de viata si de participare la o activitate. Cerul este intunecat, iar la orizont, indiferent spre ce punct cardinal privesti, este intuneric. Locuitorii DEPRESIEI nu au sperante, traiesc de pe o zi pe alta, fara planuri de viitor. Ei nu sunt de multe ori nici macar intelesi de rudele sau cunoscutii lor, iar chinul solitar li se pare fara sfarsit. Unii ajung de multe ori, prin indelungata lipsa de speranta in incetarea chinului, sa se sinucida, pentru a parasi, chiar si in aceasta maniera definitiva, DEPRESIA. Populatia DEPRESIEI creste in fiecare zi cu locuitori din alte tari, care sunt deportati atunci cand orizontul lor se intuneca si nu mai au putere sa traiasca in aecle tari.”
„Depresia. Evadare din infern” – Dr. Sorin Ene – 189 pagini – Editura Herald – colectia „Psihoterapia”.