Despre minte!

Stimulii externi sunt cei care influenteaza fiinta umana in ansamblul ei. Ei au un rol important in dezvoltarea capacitatii fiecaruia dintre noi de a se adapta la cerintele mediului, pentru integrarea in societate, dar si la constructia personalitatii fiecaruia.

Este important pentru viata noastra sa fim constienti la ce tip de stimuli ne expunem. In acest articol ma voi referi exclusiv la stimulii de natura intelectuala, informationala, acel tip de stimuli care afecteaza creierul si functiile sale, si in special lobul frontal, acea parte a creierului prin care acumulam informatii. In Sistemul chakrelor lobul frontal este asociat chakrei a VI-a, cea de receptie.

Afectarea acestei zone a creierului duce la pasivitatea şi inerţia proceselor intelectuale, la imposibilitatea de a conecta şi folosi structurile raţionamentului logic, la tulburarea capacităţii de mobilizare activă a spiritului critic, la dezorganizarea sintezelor psihice superioare şi la abolirea capacităţii de predicţie a cursului viitor al evenimentelor.

Leziunile la nivel de lob frontal si prefrontal pot fi de natura fizica (prin lovire, accidentare) de natura chimica si, evident, de natura energetica – informationala. Acestea din urma pot fi de natura PSI (facute cu cunoastere) sau autodeterminate de modul in care ne expunem la stimuli exteriori. Este cunoscut faptul ca, urmarind cu insistenta anumite programe de televiziune, in inconstientul persoanei se vor dezvolta cu precadere acele structuri psihice corespondente mesajului direct si subliminal al respectivelor programe. De exemplu: urmarirea cu rregularitate a filmelor de groaza, va creste considerabil frica fata de intuneric si frica de a iesi noaptea pe strada sau in locuri necunoscute, sau dezvoltarea altor fobii; in timp ce urmarirea telenovelelor sau a filmelor romantice are ca rezultat o incetinire a gandirii logice si creste predispozitia spre a visa cu ochii deschisi, crescand sentimentul de frustrare in fata vietii cotidiene, care nu „corespunde” cu modelele din filme.

Scriam in „Mesajele ascunse din carti” despre programarea cartilor si in special a cartilor de natura spirituala si de dezvoltare personala. De data aceasta ma voi opri asupra mesajelor directe, nemascate, prezentate sub forma de gandire pozitiva, mesaje cu pronuntat caracter pozitiv, menite sa schimbe modul de gandire actual al celui implicat intr-o forma de evolutie.

Aceste mesaje reprezinta stimuli pentru creier care, patrund prin partea frontala a acestuia si apoi se redistribuie, prin sinapse, spre acele zone specifice: de exemplu pentru gandire pozitiva si abstracta, in emisfera dreapta, iar pentru gandirea logica si critica, pe emisfera stanga. Intentia mea nu este aceea de a face un curs de neurofiziologie, dar aceste informatii tin de cultura generala. Este adevarat ca pentru stangaci activitatea emisferelor se schimba, in timp ce la ambiidextri acestea sunt echilibrate, dar nu neaparat si in ce priveste sectorul energetic, sau armonizate.

De ceva vreme meditez pe expresiile: „Sa taca mintea, sa vorbeasca sufletul” si arhaica „Ochii vad, inima cere, constiinta nu si nu”.

Expunerea creierului la un stimul permanent de genul „sa taca mintea”, va duce, inevitabil, la „tacerea mintii”. Din pacate aceasta nu este neaparat un lucru bun, iar in majoritatea cazurilor s-a dovedit. Intr-adevar, in creierul nostru sunt doua minti: mintea care acumuleaza informatii si care ajuta la adaptarea noastra la cerintele exteriorului, care are un rol important in cunoasterea propriei fiinte, si cea de a doua minte (sau a doua voce) care are menirea de a „pune la indoiala” informatiile celeilalte.

Ce se intampla de fapt? Oamenii au rationat de cand lumea si pamantul. Daca nu s-ar fi intamplat asa, astazi nu as fi stat linistita la mine in casa, scriind la micul netbook, nu as fi avut unde sa postez ceea ce scriu, si nu ar fi ajuns la nimeni aceste informatii. In plus, nu as fi avut curent electric si caldura, iar mancarea, in cel mai rau caz, ar fi trebuit sa o vanez.

Cred, insa, ca marea majoritate a oamenilor nu a rationat, ci, dimpotriva, a visat cu ochii deschisi, uitandu-se spre cer invocand zei, apoi pe Dumnezeu, apoi pe nu se stie care Sfant, si, poate, zanele padurii si spiridusii apelor. Toate acestea, in psihologia analitica a lui Jung, formeaza inconstientul colectiv, format din arhetipuri, cu functii si activitati proprii, independente de constient, care, sub diverse forme, se manifesta in planul constient. Dar nu este o lucrare despre teoria jungiana a inconstientului.

Ne expunem stimului „sa taca mintea”. Insa inconstientul preia mesajul si nu „il judeca”, nu il diseca, nu il asimileaza, nu il trece prin filtre, nu face nimic. Il ia ca atare si, in timp, il pune in aplicare. Cum? Evident tacand mintea. Mai precis? Inhiband si anihiland functia specifica emisferei stangi a creierului, aceea de a gandi logic si de a gandi critic fata de informatiile pe care le primim din exterior, dar si din interior. Aceasta anihilare, in trecutul omenirii, a facut ca omul sa vada in fenemonele naturii suparari sau binecuvantari ale zeilor. Ceea ce a dus la puternica accentuare a sentimentului de frica care se manifesta, la limitele maxime, fie prin frica puternica , fie prin revolta si negare.

Si pana la urma mintea o sa taca. Manifestarea acestei comenzi afecteaza, asa cum spuneam mai sus, capacitatea de a gandi logic, de a asimila noi inormatii, de a le integra armonios in schemele mentale construite in timp, unele dintre ele reprezentand veritabile sisteme de protectie fata de factorii externi perturbatori.

Gandirea pozitiva este o forma de vindecare, folosita adesea in terapie, inclusiv cand vine vorba de vindecarea bolilor fizice. Este cunoscut faptul ca boala reprezinta ultimul „avertisment” al faptului ca un anumit tip de gandire este neconform cu Legile Divine si cere a fi schimbat. Dar, pentru a putea face corect diferenta intre formele gresite de gandire si cele reale, ai nevoie de discernamant si de capacitatea de analiza, care pot sa dispara in urma expunerii sustinute la stimulul „sa taca mintea”.

Ca de obicei ma intreb ce interes ar putea avea cei care au pus „bazele” unei asemenea teorii. Si pare a fi destul de limpede ca este usor de manipulat o masa de oameni care stau si viseaza cu ochii deschisi, nefiind indeajuns de ancorati in realitatea concreta.

In toate este nevoie de echilibru. Inclusiv in modul de functionare al creierului. Nu poti sa fii exclusiv rational, cum nu poti sa fii exclusiv visator, sau abstract. Oricare dintre aceste forme extreme arata o problema la nivel de Eu, de personalitate, pe care Jung a descris-o ca fiind o „inflatie” a eu-lui.

Paranteza! Cand eram copil, in cartierul in care locuiam, intr-o casa functiona o secta. Nu mai stiu exact daca erau Martorii lui Iehova sau altii. Dar ii vedeam si ii recunosteam, in special pe femei, dupa modul in care isi purtau „basmalele”. O indoctrinare ca aceea nu am vazut nici la ortodocsi, nici la catolici. In blocul nostru locuia un cuplu aparte prin faptul ca erau parinti de gemeni. Imi facea placere sa petrec timp la ei in casa jucandu-ma cu cei mici. Dupa ce am plecat din oras am aflat ca s-au mutat, ca au intrat in secta, ca au mai facut cativa copii, ca el o insela pe ea si ca avea o atitudine agresiva fata de sotie si fata de copii. Si vorbeau la fel. Nu ca habotnicii crestini, dar nici foarte departe. Sentimentul pe care il incerc amintindu-mi de acei oameni si acea secta, este unul de greata si imi provoaca oaresce disconfort emotional. In zilele noastre am sentimentul ca sunt inconjurata de un alt tip de secta, a caror mesaje sunt de alta natura. Toti vorbesc la fel si folosesc acelasi tip de exprimare. Desi se propovaduieste autenticitatea spiritului „divin”, oamenii acestia nu mai au nimic autentic in ei. Ceea ce vorbeste prin ei sunt programele subliminale din carti, cursuri, filme.

Una dintre expresii este „traiesc in inima, fac ce imi spune inima etc.”. Inima este lacasul sufletului. Sufletul este acea energie care pune lucrurile in miscare. Insa, cand sufletul tau nu este intreg, este plin de programe energetice, sau de bucati de suflete care nu sunt specifice matricei tale energetice, de fapt despre care „inima” vorbim? Dar despre asta intr-un articol viitor.

Concluzie: este important sa fim constienti la tipul de mesaje si informatii la care ne expunem. Practica NLP si a Gandirii pozitive este utila cata vreme se face concentrata pe persoana, cu specificul de probleme cu care se confrunta persoana respectiva. Cand suntem in deriva, orice teorie si orice informatie „noua”, care nu este caracteristica sistemelor proprii de gandire, daca nu este respinsa cu putere, va fi integrata si va produce discfunctii emotionale. Intr-o situatie de „deriva” esti expus unei forme de atac informatic si energetic, cel mai adesea facut cu cunoastere, atac care are mai multe scopuri　: de la cele materiale, pana la cele culturale sau politice. Fiti atenti in ce mod actioneaza americanii　; ei cred in „spiritul american”, in democratie, in dreptul de a trece peste orice tip de suveranitate si a face ordine acolo unde au ei interese. Noroc ca unii s-au mai trezit.

Epilog: Acum vreo doi ani am avut un conflict de viziune cu un amic. Inainte sa rupem orice tip de relatie am facut un schimb de mailuri, in care fiecare isi expunea punctul de vedere. Anul acesta cand am recitit corespondenta aceea, am ras foarte tare, afland ulterior de la el ca i s-a intamplat la fel. In sfarsit! Amandoi ne sustineam cu tarie punctul de vedere si incercam sa ne argumentam hotararile si cuvintele. Imi amintesc ca ultimul mail l-am incheiat cu „te iert si te eliberez”. Aceasta formula a trezit in el o reactie destul de agresiva. Dupa un an, recitind cele scrise, mi-am dat seama cat de fals a putut suna ceea ce am scris. Dincolo de faptul ca acea conversatie nu a avut loc fata in fata, ci exclusiv pe mediul virtual, superficialitatea vorbelor, extrase din celebrele „expresii magice”, a fost evidenta. Si nu pentru ca eu nu l-as fi iertat pentru ce a zis si a gandit, ci pentru ca mie personal nu-mi este familiara aceasta expresie tocmai pentru ca nu-mi apartine. Dupa acea experienta am decis sa fac curatenie in cat mai multe ticuri verbale si expresii pe care le am. Sa vad care imi sunt specifice mie si care nu.

Si tot aici la epilog mai spun ca, mediul in care functionam ca fiinta individuala isi pune puternic amprenta pe modul in care ne comportam si pe modul in care comunicam. Am lucrat un timp indelungat intr-un anumit colectiv si,fara sa imi dau seama, am preluat anumite expresii verbale care, imediat dupa ce am iesit din acel mediu, nu se mai potriveau cu prezenta realitate. Glumele nu mai erau aceleasi, asa ca „umorul” nu-mi mai era inteles, iar expresiile care „defineau” anumite situatii, oameni sau stari, erau „limbi straine” pentru cei din jur. Asa se intampla si cu cartile si filmele pe care le citim si le vizionam. In toate se cere un echilibru. Pentru fiecare carte de dezvoltare personala sau de „noua spiritualitate”, sau hai, poate doua, este bine sa schimbam registru si sa citim un clasic, un roman, nuvele sau orice altceva. Este sanatos si pentru minte si pentru suflet, atat cat le avem intregi sau sanatoase.

Sa va fie de folos!

Andreea