De la o vreme subiectul “discretie” imi da tarcoale.
Am o prietena care mi se plangea in urma cu cateva luni ca “eu am vise, nu grandioase de genul: casa nu stiu de care si masina scumpa, dar am visele mele. Mi se implinesc, dar nu apuc niciodata sa ma bucur de ele pentru ca mereu se intampla ceva care imi schimba starea de bucurie intr-o tristrete profunda”.
Acest tip de “plangere” am mai auzit-o de-a lungul timpului la mai multi oameni, prieteni sau cursanti. Si mi-am amintit ca a fost o vreme cand pana si eu am trait acest lucru. Si cand am “patit-o” am investigat. Cu unul dintre sfatuitorii mei de suflet, am “investigat” care era sursa nefericirii. Mi-a fost greu sa accept ca aceasta era invidia pe care o traiau “inconstient” oamenii care imi vedeau fericirea intiparita pe fata sau imi vedeau manifestarile de fericire: exuberanta, veselie, bucurie. Si acesti oameni, aparent, aveau tot: casa, familie, masina. Adica viata “perfecta”.
La vremea respectiva nu prea gaseam “raspuns” pentru acest gen de situatie. Nu vedeam o rezolvare si nici nu mi se parea corect ceea ce se intampla. M-am revoltat, exact cum se revolta fiecare persoana pe care am intalnit-o cu acest tip de “experienta”. In timp, continuand sa ma “impiedic” de ele si in propria viata dar si in viata celorlalti, am realizat ca oamenii nu stiu sa se bucure de fericirea celorlalti. Oamenii nu inteleg de ce un om poate fii fericit “doar” pentru ca intr-o zi cineva i-a zambit, sau i-a admirat ochii sau i-a spus un cuvant frumos.
Unii considera ca idealurile in viata sunt: casa, masina, copii, statut social, cariera. Si cam atat.
Altii insa se bucura pentru cinci minute pe care le petrec uitandu-se la un stand cu flori. Sau pentru ca primesc o carte pe care si-au dorit-o din tot sufletul. Sau ca li se implineste un vis, oricat de mic ar fi.
Bine-bine… si ce e de facut? Sa nu iti mai traiesti bucuria si fericirea?
Sa intelegem totusi ce se intampla. Implinirea unui vis, indiferent de dimensiunile sale, reprezinta un dar energetic si spiritual; O cantitate uriasa de energie curata si pura. Noi, vorbind despre visele noastre proaspat implinite, prin vorba si manifestare, generam energie. Din pacate, pentru ca aceasta energie nu a apucat sa “prinda radacini” in interiorul nostru, se epuizeaza aproape instant lasand un gol in sufletul nostru, acel spatiu care era pregatit sa primeasca fericirea si bucuria visului implinit.
Orice vis implinit este o “recompensa Divina” pentru faptele noastre. Atunci cand spre noi vine energia pura a fericirii, ea se aseaza in spatiul energetic ramas liber in urma eliberarii de catre energiile de vibratie joasa rezultate in urma unei “greseli” spirituale.
Fac o paranteza si spun ca in ultimile zile am facut un “sondaj” printre persoanele cu care m-am intalnit. Intreabare simpla a fost: “Ce intelegi tu prin discretie?” Intr-o proportie covarsitoare raspunsurile pe care le-am primit erau in legatura cu “cineva” din exterior. Oricine altcineva, dar nu propria persoana. Termenul de “discretie” nu exista cand vine vorba de propria noastra persoana. Acest lucru se intampla din varii motive: de la dorinta de a fi acceptati de ceilalti, pana la inconstienta specifica copiilor.
Revenind. Oamenii in general nu sunt discreti cu propria fiinta si cu propria viata. Si este normal sa iti strigi bucuria in gura mare. Dar… cat de mare? Atat eu, cat si persoanele din preajma mea, am observat ca putem sa ne traim fericirea implinirii unui vis mult mai puternic in intimitate. Si putem vorbi despre ea cu oameni care sunt ca noi, care sunt pe aceeasi vibratie cu noi, acei oameni care sunt constienti de valoarea dorintei tale pentru tine. Cum ii gasesti? Ii simti. E greu de descris aceste persoane.
Mai este insa un aspect. Fiecare dintre noi are in sine programul de invidie. Si fiecare dintre noi trebuie sa ajungem la performanta in care sa constientizam momentele cand simtim invidie fata de cineva. Si cand constientizam sa avem curajul sa spunem persoanei din fata noastra: “Iarta’ma! Cand tu faceai acel lucru, eu am simtit invidie fata de tine. Dar acest lucru nu schimba cu nimic din sentimentele curate pe care le am fata de tine”.
Am apreciat persoanele care au venit si mi-au spus ca nutresc fata de mine sentimente de invidie din varii motive. Si le-am iertat. Si le-am spus ca este ok si ca le multumesc ca au avut curajul sa identifice asta in ele. Le-am iertat si pe cele care nu au venit sa imi spuna asta si care, din pacate, nici macar nu sunt constiente de ceea ce fac! Asta am recomandat fiecarei persoane cu aceasta problema sa faca. Si au avut rezultate frumoase. Visele au prins radacini si continua sa traiasca. Oamenii care nu au reusit sa fie pe aceeasi vibratie cu cei carora visele li se implineau, au disparut din viata lor fara urma de regret.
Pentru cei care practica Reiki, efectuarea autotratamentului in mod constant, duce la curatarea sistemului nostru energetic si implicit la cresterea vibratiei interioare. Acest lucru are capacitatea de a ne proteja de invidia celorlalti, care se manifesta fie ca forma de “atac energetic” fie ca “vampirism energetic”. Utilizarea simbolurilor de protectie si practica “meditatiei in miscare” (de la gradul III) zilnic, duce la protejarea de astfel de “agresiuni”. Meditatiile de crestere virbationala si de protectie sunt utile. Si nu in ultimul rand, de un mare folos sunt: rugaciunile de iertare, miruirea si consumul de aghiasma mica.
Implinirea unui vis este de natura personala! Este un Dar pe care Dumnezeu ni-l face pentru stradaniile noastre catre evolutie. Purtati-i de grija asa cum femeile insarcinate poarta de grija sarcinii pe care tocmai incep sa o poarte in pantece. Considerati implinirea unui vis ca fiind inceputul unui drum si nu o incununare a unui drum. Si orice inceput are nevoie sa prinda forta! Fiti discreti cu propria voastra viata!
Stii ceva? La un moment dat nu ma puteam bucura de casa, daca iti spun de ce…
iti spun: pentru ca ma simteam vinovata ca eu am si altii nu.
poti sa crezi?
Multumesc,Andreea!
Saru’ mana !
Si dac’-ai stii cat te iubeeeeeesc! :) Exact asta imi era dilema. Visele mele prindeau aripi, imi generau o bucurie imensa si simteam nevoia sa o impartasesc. Inevitabil se alegea praful si pulberea. Va trebui sa invat sa ma bucur singura. What is done is done. :) Invatam, ne ridicam si mergem mai departe. Multumesc pentru cuvintele tale si te rog sa ma ierti daca gandurile mele de invidie involuntara te-au ranit vreodata.
@Chris: pot sa cred. Am trecut si eu printr-o experienta similara. Am sa-ti povestesc cand ne vedem 🙂
@Anita & ama: cu mare drag! >:D< @Mada: cine m-a intrebat asa: Stii cum te iubesc? :))) Pastreaza energia fericirii si a bucuriei visului implinit atata timp cat este necesar sa prinda radacina, cel putin o saptamana. Cu mare drag,oricand 🙂
Cu mare drag am citit randurile acestea. M-am lovit de-a lungul vietii de aspectele acestea pentru ca eram „broscuta cu gura mare”. Eu ziceam oricui, oricand bucuriile mele. Radeam la un moment dat ca stiu ca sunt injurata de multi. Dar pentru mine era o gluma pemtru ca nu mi-am imaginat niciodata ca as avea „dusmani” indiferent de forma pe care o capatau. dupa niste ani au aparut palmele si cred ca ai fost primul om care mi-a atras atentia asupra acestui fapt si iti multumesc. problema a fost cum sa-mi tin gura. ca pleca fara mine.
Dar altceva am mai realizat in ultimii ani. Pentru ca taman eu nu eram atenta la ce cuvinte scot pe gura, am realizat la un moment dat ca daca imi spunea cineva ca e la mare sau ca si-a luat nu stiu ce, eu ma bucuram foarte tare (multumesc lui Dumnezeu ca nu am incercat invidia niciodata in viata mea!) , dar faceam urmatoarea gluma tampita: „pot sa te invidiez 5 minute?”. La un moment dat mie mi-a sunat ciudat propria-mi gluma in urechi si-am zis: hei, ai innebunit? tu de fapt nu simti asta, simti altceva, insa ce transmiti e un mesaj, chiar daca in gluma, total aiurea. Si de atunci am invatat sa spun, tot cu bucurie sincera ” m-ar placea sa fiu acum cu tine acolo” sau „mi-ar placea sa-mi iau si eu chestia aia”. mi se pare doar onest, mai ales ca e spus si simtit cu bucurie si drag.
Eeei, multumesc si pentru reamintirea aceasta, Andreea!!!!!!