Pe 20 martie, la ora 18:55, are loc ingresul Soarelui în Berbec şi oficial intrăm în Primăvara astrologică. Ascendentul Echinocțiului este în Balanţă, Soarele se află în casa a VI-a. Marte, guvernatorul Berbecului, este retrograd, în conjuncţie cu Nodul Nord, în casa I. Harta momentului seamănă foarte mult cu cea a Lunii Pline din Fecioară. Singura excepţie majoră este poziţia Lunii, care pe 20 se află în Scorpion în conjuncţie cu Saturn retrograd, în casa a II-a.
Dacă tabloul general al Lunii Pline avea ca mesaj principal introspecția și vindecarea prin sacrificiu, cel al Echinocţiului este despre impulsul către viaţă, în urma unui proces hermeneutic, regenerator. Sub linia orizontului, la lăsatul întunericului, se află umbrele prezentului şi ale trecutului, şi fantasmele viitorului. Soarele în casa a VI-a vorbeşte tot despre vindecare, dar de această dată de acţiunea care duce spre aceasta, şi nu despre sacrificiul pe care îl cere vindecarea. Orice proces de vindecare are la bază dragostea de viaţă, bucuria de a trăi, de a respira, de a te mişca. Marile vindecări au avut loc când cei suferinzi au celebrat în interiorul profund al fiinţei lor, viaţa. Iar simbolul Echinocţiului este firul de iarbă care îşi face drum din întunericul pământului spre lumina şi căldura soarelui. Este mesajul de speranţă şi de (reînviere) pe care natura ni-l transmite an de an.
Harta Echinocţiului este bogată în aspecte pe semne de Apă şi de Foc şi săracă în Pământ. Cu toate acestea, poziţia lui Pluton în Capricorn şi în casa a IV-a, de unde formează aspecte tensionate cu Jupiter din Rac şi Uranus din Berbec, dar armonioase cu Luna din Scorpion şi Mercur şi Neptun din Peşti, este foarte puternică. Energia plutoniană, cu acţiune profundă şi intensă, regeneratoare, scoate la iveală din cele mai ascunse colţuri ale psihicului nostru, cele mai dureroase amintiri, trăiri afective, care stau la baza comportamentelor noastre (auto)distructive. Şi rădăcina se află în tipul de ataşament afectiv pe care l-am dezvoltat în relaţia primară cu mama. Vindecarea acestuia, prin înţelegerea modului în care s-a format şi în care funcţionează, adică prin reflectarea asupra suferinţei noastre, asupra temerilor iraţionale, a angoaselor de orice tip, contribuie la metamorfoza fiinţei noastre. Este vorba de procesul maturizării psihice similar cu procesul alchimic al transformării plumbului în aur, proces ale cărui etape presupun descompunere, putrefacţie, recompunere şi cristalizare.
Marte retrograd, în casa pe care o guvernează, dar în zodia sa de exil, are un efect descris excelent de vorba „a învârti cuţitul în rană”. Durerea noastră apare pe câmpul relaţiilor de orice tip. Acţiunile noastre şi ale celorlalţi determină conştientizarea rănilor, a suferinţelor, în scenariile care se repetă. Pentru că scenariile care se repetă arată că ne-am tratat durerea cu negare, resemnare, reprimare. Rănile sufleteşti apar întotdeauna în relaţie cu ceilalţi. Conflictele necesită două părţi combatante. Chiar şi atunci când „ne luptăm cu noi” de fapt ne luptăm cu imaginile noastre interne ale celor pe care i-am iubit de mici copii, şi ale tuturor celor pe care i-am iubit şi după care am suferit pe parcursul vieţii.
Conjuncţia cu Destinul (Nodul Nord) în casa Personalităţii sugerează ideea de acceptare a propriilor măşti şi roluri pe care le jucăm în societate, în relaţie cu ceilalţi. Măştile fac parte din Persona* şi au un scop clar de adaptare socială. Tindem prea mult să ne condamnăm pentru lipsa de autencitate. Însă autencititatea noastră nu constă în renunţarea la roluri şi măşti, ci în lipsa de identificare cu acestea. Mai precis, să rămânem coerenţi cu cine suntem şi ce vrem, şi să nu jucăm roluri care nu sunt în acord cu conjunctura. Spre exemplu: să nu fim profesor în relaţia de iubire, sau copil în relaţia cu superiorii sau partenerii de afaceri, profesionist cu prietenii şi tandrii precum iubiţii cu funcţionarii publici. Conflictele cu ceilalţi apar în special când suntem în alt rol decât cel potrivit relaţiilor. Reorganizarea şi reconstrucţia personală, determinată de cerinţele exterioare şi interioare, presupune conştientizarea acestor atitudini specifice rolurilor pe care ni le asumăm în relaţiile noastre.
Luna în descreştere, în conjuncţie cu Saturn în Scorpion şi în casa a II-a, este implicată într-o Piramidă pe semne de Apă cu Jupiter din Rac şi în conjuncţie cu Mijlocul Cerului şi cu Chiron din Peşti. Şi acest aspect vorbeşte despre latura întunecată a psihicului nostru, bogată în emoţii, în amintiri afective, cu un puternic potenţial de vindecare. Resursele noastre cele mai importante se află în noi, în această zonă care nu ne este accesibilă la comandă, ci prin simboluri încărcate de sensuri, şi prin capacitatea de reflecţie pe care să o direcţionăm asupra situaţiilor în care ne aflăm şi trăirilor interne.
Un puternic rol în procesul de întoarcere la viaţă, cu entuziasmul copiilor, îl are influenţa conjuncţiei Mercur-Neptun din Peşti, aspect care potenţează imaginaţia şi creativitatea, prin diminuarea gândirii logice. Folosirea acestor capacităţi ale noastre pot duce la sublimarea trăirilor afective negative. Calea de sublimare este alegerea fiecăruia dintre noi. A visa cu ochii deschişi este o necesitate. Pentru a şi avea rezultate concrete la nivel interior, este important să expulzăm suferinţa, conflictul interior, în exterior. Şi arta este cea mai bună formă de a face aceasta. În acest sens, pictura, desenul, olăritul, ikebana sau alte activităţi care presupun apă şi culoare sunt cele mai potrivite. Dar şi grădinăritul, în curte sau pe balcon, sunt recomandate. Important este să vedem rezultatul concret al muncii noastre, care poate fi apreciat de cei din jur şi care ne poate ajuta să renunţam la atitudinea critică faţă de noi înşine.
Evenimentele în sfera relaţională se pot produce brusc, pot fi încărcate cu multe emoţii, dar gestionarea lor este lentă şi necesită o detaşare. Aceasta poate să apară când, în mijlocul vârtejului, observăm dacă este vorba despre cine are dreptate, renunţăm pentru moment la dreptatea noastră, oricât de dureros ar putea părea, şi căutam în interiorul nostru rana. Ne întrebăm atunci ce ne doare, care este suferinţa. A simţi nedreptatea în relaţiile adulte, vine din trăirea nedreptăţii în perioada copilăriei fie în relaţiile cu părinţii, fie în cele cu fraţii. La un moment dat, în istoria noastră de viaţă, ne-am simţit nedreptăţiţi. Și de atunci ne căutăm dreptatea.
Continuarea in revista Astrele!