Am citit aceasta carte in vacanta, in calatoria pe care am facut-o in nordul tarii, in Maramures, intr-un peisaj de poveste, in care Timpul are alt ritm si alta dimensiune.
Peter Gay, profesor emerit si specialist in domeniul istoriei intelectuale, a facut o promisiune la inceputul cartii (de care s-a si tinut) de a-si patra obiectivitatea in prezentarea faptelor vietii lui Freud, asa cum i-au fost revelate de numeroasele documente personale si corespondenta parintelui psihanalizei cu apropiatii sai, sau a documentelor aflate in arhivele celor cu care Freud a avut relatii profesionale sau de prietenie de-alungul intregii sale vieti. A mai promis ca nu va incerca sa demonteze nici o acuza care i-a fost adusa lui Freud post mortem, ci ii va lasa cititorului libertatea de a-si trage singur concluziile. Si a reusit!
Farmecul acestei biografii este acela ca te transpune, pe tine cel ce o citesti, in lumea fascinanta a Vienei din vremea lui Freud, recreaza mental si emotional climatul social, economic si politic in care a fost posibila nasterea unei noi stiinte: Psihanaliza! Practic, te simti atras in acea lume cu toata fiinta, traind „cu sufletul la gura” fiecare etapa, fiecare capitol, fiecare eveniment din viata psihanalistului.
Freud, omul de stiinta, sotul si tatal, este o lume complexa de emotii si ganduri. A fost omul care a avut curajul sa se observe si sa dea verdicte, sa treaca de limita cunoscutului din medicina vremurilor si sa se avante intr-o zona a psihologiei explorata doar de filosofi: inconstientul uman! Si a fost pentru multa vreme singur in lupta sa cu mediul stiintific, care, din cauza originii sale evreiesti, l-a ignorat si i-a amanat recunoasterea valorii muncii sale.
Citind aceasta carte este greu de crezut ca cititorul nu va gasi cel putin un lucru pentru care sa il admire pe Freud: pentru devotamentul fata de familie, pentru dedicarea vietii sale unei stiinte in care a crezut cu intensitatea cu care altii cred in religie, pentru felul in care si-a pastrat relatiile sau, dimpotriva, pentru modul in care a iesit sau a acceptat ruperea altora. A fost om, si ca toti oamenii a facut si greseli, a suferit, dar a ramas demn si puternic ca un munte cand isi prezenta sau isi apara teoria! A avut propriile obsesii legate de Michelangelo si Moise, religie si oameni politici.
Freud a fost omul care a iubit viata si din aceasta dragoste imensa pentru ea si pentru semeni, nu a incetat niciodata sa spere ca lumea va incepe sa gandeasca altfel, acordand o mai mare importanta lumii nevazute din psihicul uman! Si-a iubit si incurajat adeptii si a suferit dupa fiecare „ruptura”, dintre care cea mai dureroasa a fost de cel care a devenit parintele psihologiei analitice, Carl Gustav Jung. Freud il privea ca pe „Printul mostenitor” al muncii sale, cel care intrunea toate calitatile pentru a duce mai departe cercetarea psihanalitica.
Valoarea muncii sale si renumele mondial pe care l-a castigat prin relatiile de prietenie pe care le-a legat cu persoane influente in acele vremuri, i-au fost „biletul de iesire” din Austria pentru a-si indeplini ultima mare dointa: sa moara in libertate! Ceea ce s-a si intamplat la Londra, in dimineata zilei de 23 septembrie 1939.
Este o carte vie, a unei epoci si a unei istorii personale, care, spre final, ti-ai dori sa fi durat o vesnicie!
Freud – O viata pentru timpul nostru, autor Peter Gay, editura Trei.
Sursa foto: Editura Trei.