Societatea românească a fost văduvită în perioada comunistă de o dezvoltare psihică sănătoasă la care ar fi putut contribui și cunoașterea și cercetarea asumată în domeniul psihanalizei. În timp ce în țările europene, precum Austria, Franța, Germania sau Marea Britanie psihanaliza câștiga teren în domeniul sănătății mintale, în România comunistă ea era declarată practică burgheză și pusă în afara legii printr-o decizie a Academiei Române.

Nu există studii care să demonstreze cât de mare a fost impactul acestui demers, dar din observațiile empirice reiese foarte clar decalajul dintre societatea românească și societățile în care psihanaliza s-a dezvoltat organic atât în societate prin serviciile oferite, cât și în mediul academic și intelectual în care a fost și continuă să fie un domeniu de studiu. Aceste diferențe se observă în primul rând la modul în care a fost privită psihologia și psihoterapia pentru o lungă perioadă de timp. Apoi, este sesizabilă diferența în modul în care românii se raportează la știință. Și nu în ultimul rând, este sesizabilă în cifrele care ne plasează pe primele locuri în clasamentele europene la capitolul violenței domestice, al femicidului și aș numărului mamelor minore.

Sunt de părere că o mai bună cunoaștere a scrierilor lui Freud, ceea ce presupune lectura lor, studiul lor și dezbateri în jurul acestora ar putea contribui la o mai bună sănătate mintală atât a lucrătorilor în acest domeniu, dar și a societății în general.

Vă invit să intrăm „În mintea lui Sigmund Freud”! Revin curând cu detalii.