In fiecare an, in Postul Pastelui, se intampla tot felul de evenimente. Dar anul acesta sunt mult amplificate. Spunea Mihai Leonte la inceput: “primesc acest Post cu bucurie. Multe se vor intampla!”. Si asa este.
Zilele acestea am trecut printr-un eveniment foarte interesant. Dintr-o conjunctura inexplicabila si prea plina de detalii inutile, ajung la Taina Spovedaniei cu un alt preot decat duhovnicul meu. In urma unui schimb de replici destul de dur, in care el imi spunea ca nu se mantuiesc decat sufletele celor care respecta si intrunesc cele sapte taine ale Bisericii Ortodoxe, eu am inceput sa ma intreb ce caut acolo de fapt. Opinia mea a fost, si este, legata de imaginea pe care o am despre Dumnezeu, care nu este dur, nemilostiv si restrictiv, ci este bun, bland, ingaduitor si iubitor de oameni. Preotul continua sa spuna ca sufletul meu nu se va mantui, eu m-am legat de patriarhul Daniel si l-am intrebat ca, privind lucrurile din perspectiva sa, pe Daniel il va mantui Dumnezeu. Conversatia a durat cateva minute in contradictoriu, dupa care am abandonat, am iesit de sub spovedanie, i-am multumit pentru ocazia de a-mi intari credinta mea intr-un Dumnezeu bun si bland si am plecat fara sa ma uit inapoi.
Apoi am ajuns la Parintele Petrisor, duhovnicul meu. I-am marturisit fapta mea, dar cu blandetea si bunatatea sa, mi-a intarit credinta in Dumnezeu. Si mi-a explicat ca cele Sapte Taine ale Ortodoxiei, daca le cunosti si le respecti si le accepti existenta si puterea, te pot ajuta in calea credintei pe care ai pasit.
Concluzia mea momentana despre aceasta lucratura a lui Dumnezeu este ca: evenimentele din aceasta perioada sunt ingaduite de Dumnezeu sa ni se intample pentru a ni se testa credinta, pentru a nu deznadajdui in fata blocajelor si greutatilor… De a ne stradui, fiecare pe calea sa, de a privi drept si cu fermitate incercarile, ca mai apoi sa primim Darurile Divine.
Pentru fiecare in parte incercarile sunt diferite. Dar daca suntem atenti, vom vedea ca au la baza Credinta!
Acest eveniment nu ma va impiedica sa continui sa sfatuiesc oamenii sa mearga la biserica, sa se spovedeasca si sa se impartaseasca. Fiecare va avea propriile sale incercari cu preotii, tocmai pentru a intelege puterea Credintei si a lui Dumnezeu.
Sa nu te folosesti si de unelte tamaduitoare ale credintei Ortodoxe, este ca si cum ai refuza sa iei un medicament doar pentru ca are un producator pe care tu nu-l agreezi, desi stii ca medicamentul te va ajuta.
Astazi am inceput sa citesc “Confesiunile” Sfantului Augustin. In Introducerea semnata de Eugen Munteanu, am subliniat urmatorul citat care se potriveste si descrie perfect ceea ce simt in acest moment:
“Dar cui povestesc eu toate aceste fapte? Oricum, nu tie, Dumnezeul meu, ci, adresandu-ma tie, le povestesc neamului meu, neamului omenesc, oricat de mic ar fi numarul acelora carora ar putea sa le cada in mana aceste pagini ale mele. Si in ce scop o fac? Desigur, pentru ca atat eu, cat si oricine va citi aceste randuri, sa intelegem cat de adanc este haul din fundul caruia trebuie sa inaltam spre tine strigatele noastre. Si-ntr-adevar, ce se afla mai aproape de urechile tale decat o inima marturisindu-si ratacirile si o viata traita in credinta?”.
Sper ca aceste randuri sa va fie de folos, sa aduca un dram de incredere celor care sunt incercati in aceasta perioada!
Cu drag,
Andreea Talmazan
Esti frumoasa si Dumnezeu vede credinta si iubirea ta . Tu sti asta. si ei incep sa simta ca e pe duca falsul lor…Te pup, mi-e dor de tine! daniela
Ziua buna Andreea,
Am spus’o mereu, daca ar veni Isus acum, in primul rand, ar da cu cel putin 90% din popi de pereti. Nu mai au nici un pic de respect pentru enoriasi, iar dorinta de inavutire personala sau a „institutiei” in sine, ii face sa-si uite adevaratul rol pe care-l au. Lanturi de manelisti cu cruci atarnande de gaturile cu cefe groase, parca sfidator la adresa celui ce cu umilinta scoate din micul si saracul sau portofel, „zeciuiala” pentru intarirea stomacelor lor pline de bucate alese. Poboabe cu fire de aur, care mai de care mai plin de el, ca la o etalare de moda de prin cafenele din Dorobanti sau Centrul Vechi (mai nou). Isus a intrat in Ierusalim imbracat cu o simpla camasa, calarind un asin tocmai pentru a da exemplu nevoia simplitatii transmitand un mesaj cat se poate de simplu si clar, acum, clerul isi plimba posterioarele in masini scumpe de fitze si „tzoale” mai ca de la Armani combinate cu Swarovski, „daruind” printr-un vehement negot, mantuirea. Mi-e scarba, totusi, nu le e frica oare de sfanta si dreapta judecata? Gresit gandesc de cred ca ei vor fi iertati.
Ai scris undeva pe aici, ceva despre apocalipsa, despre cum am „vazut’o” eu, ai pus linkul gresit. Cel corect este acesta:
http://www.paranormal.ro/index.php/component/content/article/34-astrologie/131-crestinismul.html
Succes in continuare in tot ceea ce faci!
PS: daca te ajuta cu ceva un schimb de linkuri te astept cu placere. O zi excelenta iti doresc!
Laurentiu Manea
Laurentiu,
Multumesc pentru comentariu. Iti impartasesc ideile. Si nu, nu cred ca le este frica de ceva.
As vrea un schimb de link. Am sa modific linkul. Felicitari pentru analiza. Mi-a placut!
Saptamana superba,
Andreea
Am pus bannerul tau pe paranormal.ro si sper sa-ti fie de folos. Si eu faceam initieri in sistemul Usui dar m-am retras spre spiritual mai mult iar initieri fac mai mult la „nevoie” sau „cerere”. Am fost intr-o zi la un maestru de-al meu si m-a intrebat imediat ce m-a revazut daca nu vreau sa ma initieze in Karuna, melchizedek, Shambala si in alte sisteme. I-am raspuns sec: „Prefer cafeaua nu nessul” asa ca am ramas fidel batranului nostru maestru Mikao Usui. M-a inteles perfect. Daca te ocupi de vindecari iti pot arata o tehnica cum sa omori durerea fizica intre 15 si 30 de minute. Tinem legatura daca te pasioneaza „adevaratele” vindecari, poate, intr-un schimb de experiente, ajungem sa desavarsim o parte din cateva terapii alternative :) Succes!