Declarațiile politicienilor, din ultima perioadă, au un iz de senzațional, căutând simpatia, apelând, conștient sau nu, la gândirea magică a auditoriului. Se observă că, repetat, chiar obsesiv, când neagă acuzațiile fac trimiteri la emoții puternice, de familie: părinți-copii.
Deoarece din aceste declarații aruncate în spațiul public de parlamentari răzbate foarte puternic imaginea unor gânduri paranoide, fantasme de omnipotență, o abordare de tip “prezentare de caz” poate aduce o clarificare, fără a transforma acest demers într-o psihanaliză exhaustivă a unor persoane.
Principala acuzație care se face auzită în ultimul an este că se încearcă decredibilizarea Parlamentului, care este principala instituție în stat și garantul democrației.
Așa să fie oare? Ei, bine, nu! Când vorbim de Parlamentul trebuie să înțelegem că vorbim despre o instituție formată din oameni, iar acest grup dă viața unei entități politice.
Pornesc analiza considerând Parlamentul o ființă de sine stătătoare. O astfel de abordare este utilizată în Psihologia Socială pentru studierea unui grup, a unei mulțimi, după structura psihică propusă de psihanaliză: Se, Eu și Supraeu, cu aspectele lor conștiente și inconștiente.
Această ființă, Parlamentul, are o lume interioară, vie, dinamică, populată cu obiecte interne. Aceste obiecte interne interacționează, dar se află în relații, pozitive sau nu, cu obiectele externe. Natura relațiilor depinde de modul în care sunt percepute, trăite, reprezentate aceste obiecte
Așadar, avem persoana Parlament într-un cabinet imaginar.
Motivul prezentării la cabinet
Pacientul Vine la evaluarea psihologică la solicitarea angajatorului, Poporul.
Reacția la prima întâlnire.
„Meseria de politician este riscantă, mai riscantă decât misiunea unui soldat în Afganistan. Aleșii își riscă libertatea, sănătatea, în fiecare zi” (obiectul intern Daniel Barbu. Declarație completă aici)
Să se afle cum un grup a preluat puterea. Au intrat în această acțiune nu forțele politice, ci forțele obscure.” (obiectul intern Călin Popescu Tăriceanu. Declarație completă aici)
„Vom face o contramanifestație dacă atacarea Parlamentului și a Guvernului se repetă.” (obiectul intern Sebastian Ghiță, în cadrul unei emisiuni la B1TV – 23 septembrie)
„Asistăm la un atac concentrat asupra Parlamentului.” (obiectul intern Victor Ponta, în direct la RomâniaTV – 23 septembrie)
Și nu în ultimul rând, „Mă simt hărțuit. Mă simt hăituit.” (obiectul intern Gabriel Oprea în direct la A3 – 21 septembrie).
Primele observații
Se observă prezența gândurilor paranoide, ruminații, gânduri obsesive, de persecuție Pacientul acuză atacuri de panică și de anxietate. Comportamentul este agitat. Vorbește tare și apăsat.
Discursul Pacientului pare să fie cursiv, argumentat. În momentele în care este nesigur, sare de la o idee la altă, pierzând firul logic al argumentației.
Pacientul afirmă că este acuzat că pierde contactul cu realitatea. Afirmă, de asemenea, că i se reproșează că minte, că ignoră unele fapte și evenimente.
Pacientul Are sentimentul că superiorul său direct îl persecută.
Istoric personal și de dezvoltare a patologiei
Părinți
Parlamentul s-a născut în urmă cu 26 de ani. Părinții, foarte tineri la momentul nașterii subiectului, Constituția și Votul Democratic, s-au dovedit a fi incapabili de a fi părinți.
Mama, Constituția, este depresivă cronică, întoarsă spre sine, incapabilă de a intra într-o relație afectivă cu copilul său.
Mama îi spune: ți-am dat viață, te-am hrănit, ți-am oferit un acoperiș deasupra capului. Am fost prea tânără când te-am născut. Nu știam ce este maternitatea. Iar taică-tu dispărea de-acasă pentru câte patru ani. În primii doi ani de viață a mai fost prezent, după care dus a fost.
Tatăl, Votul Democratic, este absent din viața copilului. Apare o dată la 4 ani, dar nu-l bagă în seamă, nu-i pune limite, este mai preocupat de sine și de beneficiile sale.
Tatăl are obiceiul ca, înainte de a veni data sosirii acasă, să-l sune sau să-i trimită mesaje și să-l amenințe că dacă nu-i cuminte, nu mai primește nimic. Dar cam atât.
Pentru că Parlamentul a învățat să-și păcălească tatăl, spunându-i doar cât de cuminte a fost și ce are de gând să facă, continuând prin a-i promite că-i va îndeplini toate visele de preamărire, de prosperitate și de grijă la bătrânețe, nu ține seama de promisiuni și, odată Votul Democratic plecat pentru încă 4 (patru) ani, continuă cu activitățile sale zilnice, alături de anturajul său dubios.
Evoluție
În istoria personală a Parlamentului se întâlnesc acte de infracționalitate. În repetate rânduri s-au semnalat încălcări flagrante ale legii, dintre care cele mai frecvente sunt cele de evaziune fiscală, violență.
Parlamentul a mințit de multe ori, iar atunci când a fost prins a negat cu vehemență, dând vina, cel mai adesea pe forțe exterioare, de regulă oculte. Are relații dificile cu cei din jur, în special cu cei apropiați, cum ar fi de exemplu entitatea Poporului, entitatea DNA-ului, entitatea Președinției sau entitatea Guvernului.
Mecanisme de apărare
Este de observat că Parlamentul apelează la mecanisme de apărare primitive, specifice copiilor cu vârste cuprinse între 0-3 ani: negarea, fuga în fantasmă, clivarea, proiecția.
Diagnostic de lucru: Tulburare de personalitate schizoidă
Pacientul prezintă majoritatea caracteristicilor poziției schizo-paranoide, așa cum a fost descrisă de Melanie Klein. Se confruntă cu impulsurile sale distructive înnăscute prin clivajul Eului și al obiectelor interne, în părți bune și părți rele (cei 73 buni care au votat în favoarea lui Oprea, respectiv cei 45 răi care au votat împotriva lui). Proiectează impulsurile distrugătoare asupra obiectelor rele, de care se simte persecutat (Poporul, Președinția, DNA).
Diagnostic prezumtiv
AXA I – Tulburări paranoide, schizoide, cu atacuri de panică
AXA II – Tulburare de personalitate antisocială coroborată cu gânduri paranoide
AXA III – Somatizări multiple, atacuri de panică, agitație excesivă, bâlbism
AXA IV – Suport social present: anturajul format din televiziunile prietene (A3 și România TV)
Axa V – GAF 65
Comentarii
Ca psihoterapeut, în relația cu pacienții contează foarte mult capacitatea de empatie. În relațiile din afară cabinetului ai dreptul să nu apelezi la această capacitate în relație cu anumite personae.
Un diagnostic nu se pune pe genunchi, la o cafea, la cină, în oraș. Chiar dacă observăm anumite tendințe patologice, chiar antisociale la persoanele cu care intrăm în contact în afara cabinetului, principala preocupare este propria viață. Un psihoterapeut nu are oobligația de a manifesta empatie în afara cabinetului, în condițiile în care integritatea sa psihică și fizică este pusă în pericol de indivizi necunoscuți.
Pacienții cu tulburare de personalitate antisocială sau paranoidă NU SE PREZINTĂ de bună voie la nici un cabinet psihologic. Merg doar în urma unor sentințe judecătorești, dacă este o obligație la angajare. De regulă încearcă să mituiască sau să păcălească, să disimuleze atât interviul de evaluare cât și la testele aplicate.
Elemente teoretice
Obiect – Acela către care este îndreptată acțiunea sau dorința; acela de care are nevoie subiectul pentru a obține satisfacție pulsională; acela la care se raportează subiectul. În lucrările psihanalitice, obiectele sunt aproape întotdeauna persoane, părți ale persanelor sau simboluri ale unora sau altora.
Obiect rău – Un obiect pe care subiectul îl urăște sau de care se teme, care este trăit ca răuvăitor. Un obiect rău poate fi intern sau extern.
Obiect bun – Un obiec pe care subiectul îl iubește, care este trăit ca binevoitor. Poate fi extern sau intern. ( Dictioar critic de psihanaliză, pag 189-190)
Caracteristici la Tulburarea de personalitate paranoidă
Pacienții tind să fie anxioși, distanți, fără umor, certăreți și fac adeseori „din țânțar armăsar.” Poartă pică tot timpul și sunt implacabili față de insulte, injurii sau ofense.
În activitatea profesională depun multe eforturi și, dacă se află în situația de a munci individual, se descurcă foarte bine. Faptul că sunt distanți și reținuți le creează numeroase dificultăți interrelaționale, de integrare și armonizare.
Există persoane în rândul celor cu tulburare de personalitate paranoidă care au multă rigoare logică, argumentativitate, persuasiune, combativitate și tenacitate, devenind astfel extrem de dificil de contracarat într-un schimb de opinii.
Acești indivizi dacă sunt contraziși sau respinși tolerează cu greu frustrarea și contraatacă violent. În situația în care greșesc heteroatribuie eșecul.
Sunt mulți care au tendința de a obține și a păstra puterea nu de puține ori supraestimându-și calitățile.
Au o marcantă tendință la autonomie, fiind aproape incapabili să coopereze deoarece îi disprețuiesc pe cei slabi, neputincioși și sunt extrem de exigenți și intransigenți.” (Tudose, F. Tudose, C., Dobranici, L., pag 109)
Caracteristici pentru Tulburarea de personalitate antisocială
Denumiți deseori și sociopați, acești indivizi sunt caracterizați de desconsiderarea și violarea drepturilor altora impulsivitatea și incapacitate de a face plauri pe durată lungă, iritabilitate și agresivitate, neglijență nesăbuită pentru siguranța lor sau a altora, iresponsabilitate considerabilă indicată prin incapacitatea repetată de a avea un comportament consecvent la muncă ori de a-și onora obligațiile financiare, lipsă de remușcare, indiferență față de faptul de a fi furat sau maltratat sau încercarea de justificare a acestor fapte, incapacitate de a se conforma normelor sociale în legătură cu comportamentele legale (comiterea repetată de acte care constituie motive de arest), incorectitudine, mințit repetat, manipularea altora pentru profitul său sau plăcerea personală. Ignoră problemele personale curente și de perspectivă.
Acești indivizi au o instabilitate psihică crescută. Afișează siguranță de sine aroganță, se supraestimează. În antecedentele personale distingem minciuna, înșelăciunea, evaziunea fiscală și numeroase alte acte ilegale sau în orice caz imorale.
Acești indivizi pot forma cu ușurință relații interpersonale, dar natura acestora este superficială.” (Tudose, F. Tudose, C., Dobranici, L., pag 111)
Bibliografie:
- Dicționar critic de psihanaliză, – București, Editura Trei, 2013
- Tudose, F., Tudose, C., Dobranici, L. – „Tratat de psihopatologie și psihiatrie pentru psihologi” – București, Editura Trei, 2011
- Zamfirescu, D.V., – „Introducere în psihanaliza freudiană și postfreudiană”, – București, Editura Trei, 2007
Autor articol:
Andreea Talmazan
Psihoterapeut în formare – Psihoterapie psihanalitică
P.S.: Parlament, programul la cabinet este de luni până vineri, între orele 9-17. Numai cu programare. Sâmbătă și duminică – vizite în teritoriu. Te aștept!