Viata ca un ritual

Cand logica a intrat in actiune si a prins forta si i s-a dat importanta, viata s-a transformat intr-un incredibil carusel “cauza-efect”. Noi ne-am transformat intr-o permanenta cautare sa vindecam efectele, omitand cel mai adesea cauzele. Ne tratam noi pe noi ca pe niste bucati dintr-un intreg, perfect separate.

In legea Cauzei si a Efectului ne-am sistematizat vietile facand lucruri pentru ca asa trebuie facute. Am mers la scoala ca sa invatam, ca sa ajungem la facultate, ca sa avem o diploma, ca sa ne putem anagaja intr-un loc bun, unde sa castigam multi bani, si unde sa intalnim pe cineva, cu care sa ne casatorim si apoi sa facem copii, si astfel, asezati la casa noastra, sa traim in rutina minusculei noastre existente.

Acesta este scenariul de baza. Apoi urmeaza: Dimineata trebuie sa te speli pe dinti ca sa ai dintii curati si sanatosi. Mananci micul dejun ca asa trebuie sa mananci bine de dimineata. Apoi te imbraci dupa logica lucrurilor: pui lenjeria intima, apoi bluza, apoi ciorapii, apoi pantalonii sau fusta, apoi te incalti, iti mai pui o geaca ceva, iei geanta. Verifici lumina, gazele, apa, iesi pe usa. Inchizi ialele (dupa cum le ai: intai sus, apoi jos sau invers). Iei masina, ajungi la  munca, bei o cafea, vorbesti cu colegii, semnezi condica sau nu, faci hartii sau nu, stai opt ore si te plangi fie de bani, fie de sefi sau de sistem.

Te intorci acasa, mananci, apoi te uiti la un film sau la un meci, certi copiii daca ii ai (sau ii pui la lectii), te dezbraci, te speli, iei eventual o cina usoara ca asa e bine, te bagi in pat, poate spui o rugaciune sau citesti doua pagini din cartea pe care nu mai stii cand ai inceput-o. Si stingi lumina. Si pana adormi te gandesti la facturi, la lucrurile pe care nu ai apucat sa le faci, iti faci o lista de promisiuni pentru a doua zi, te intorci de pe o parte pe alta si speri sa adormi. Sau adormi pur si simplu. Iar a doua zi o iei de  la capat intr-un mod cat se poate de logic, ca o particica dintr-un intreg care are de facut o treaba si este o treaba foarte clara intr-un sistem bine pus la punct, in care stii ca daca faci un lucru, primesti ceva. Orice!

Si asa, intr-un sistem materialist al vietii, am ajuns sa ne transformam intreaga existenta intr-o rutina care ne omoara sufletul si mintea si spiritul.

Rutina si Ritual sunt doua cuvinte asemanatoare. Poate si din acest motiv schimbam atat de repede Ritualul cu Rutina. Si, odata facut acest lucru, farmecul actiunilor noastre dispare atat de repede si de subtil incat ajungem sa ne intrebam “cand am incetat sa simt placere facand acelasi lucru care altadata imi facea atata placere?”

Stramosii nostri, in vremuri in care nici nu visau la telefoane, televizoare, masini, avioane etc. isi traiau viata ca intr-un ritual de cand se trezeau pana adormeau, de cand se nasteau pana mureau.

Noi avem cateva ritualuri, dar nici pe acelea nu le traim cu adevarat: nunti, botezuri, mesele de duminica, inmormantarile, reuniunile de familie…

Iar spalatul, imbracatul, mesele zilnice, joaca sau chiar iubirea le traim ca pe un lucru “de la sine inteles ca trebuie facut”. In schimb tot ceea ce ne inconjoara – natura, animalele, pasarile, plantele vremea, universul – traiesc intr-un mare Ritual.

Povestile din copilarie, in care eroii aveau ritualuri de implinit astfel incat sa primeasca fie o putere in plus, fie sa li se faciliteze o cale de urmat, aveau formule magice de accesat locuri si porti inchise, le tratam ca pe niste … povesti de adormit copii. De fapt nu le dam nici o importanta pana nu avem copii carora sa le citim. Dar cand le citim nu este atat de greu sa observam ca au un substrat atat de real.

Va propun un exercitiu de imaginatie pe care, cine este interesat, sa o transforme in practica zilnica: transformam fiecare actiune a noastra intr-un ritual: de la spalatul de dimineata pana la pregatirea de somn, de la gatit pana la spalatul hainelor sau a curateniei.

Ne spalam fata, gura, corpul ca un ritual de venerare si recunostinta pentru acest univers prin care noi experimentam viata pe pamant.

Luam fiecare masa ca un ritual: o impartim cu Dumnezeu, suntem recunoscatori tuturor celor care s-au implicat sa avem bucate pe masa: de la Dumnezeu, pana la entitatile care s-au sacrificat pentru energiile si vitaminele si mineralele de care corpul nostru are nevoie.

Munca pe care o prestam, oriunde ne-am afla, in orice domeniu, sa o transformam intr-un ritual. Intr-un ritual al vietii prin care experimentam invatarea, comunicarea si contactul cu cei ca noi.

Sa facem ordine si curatenie ca pe un ritual dedicat mintii noastre si spiritului nostru.

Nu in ultimul rand iubirea! Iubirea ca un ritual pe care o imparti cu Dumnezeul din cel de langa noi, cu Dumnezeul din parintii si copiii nostri, din prietenii nostri, fratii si surorile noastre. Iubirea ca un ritual transforma fiecare gest intr-unul de simtire.

Ritualurile trecutului erau dedicate zeilor exteriori. Ritualurile prezentului ar putea fi dedicate Dumnezeului interior. Si cand un ritual prinde viata, ca in trecut, miracolele pot sa apara. Pentru ca in ritual totul este fantastic, uimitor si plin de speranta.

Daca viata este un Miracol de ce sa ii alteram farmecul prin rutina? Putem sa o transformam intr-un Ritual care este un furnizor permanent de Magie!

Sursa foto: Toxel